Dicționar General de Sinonime al Limbii Române (DGS)

Editor: Nicolae Guțanu

Autori:

Doina Cobeţ, cercetător ştiinţific principal – Iaşi, doctor în filologie, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române;

Laura Manea, cercetător ştiinţific principal – Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi, doctor în filologie, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române.

Pagini: 2080

Anul apariției: 2013

Preț: 570 MDL

 

Dicţionarul general de sinonime al limbii române (DGS), prin numărul mare de cuvinte luate în studiu (74 673), depăşeşte ca volum toate celelalte lucrări lexicografice de acest gen apărute până în prezent. Autoarele şi-au propus să prezinte, pe de o parte, bogăţia sinonimică a limbii române în toate compartimentele ei, aplicând criterii noi şi o concepţie proprie în tratarea lexico-semantică a materialului lingvistic, pe de altă parte, transformările care s-au produs în sinonimia românească, ca urmare a evoluţiei ştiinţelor şi tehnicii, dar şi a schimbărilor ce au avut loc în realităţile economice şi socioculturale româneşti în ultimele decenii. Dicţionarul se adresează publicului larg, specialiştilor, cercetătorilor, studenţilor, elevilor şi altor categorii socioprofesionale, dar ş. celor care doresc să-şi însuşească mai uşor limba română.

Iată cea mai bună carte de literatură română din 2013 din câte mi-au trecut mie prin mână:

„Dicționar general de sinonime al limbii române”, autori: Doina Cobeț și Laura Manea, coordonator de proiect: Nicolae Guțanu, Chișinău, Ed. Gunivas, 2013.

Este vorba nu numai de o realizare de performanță a lexicografiei românești, ci și de o carte de literatură, de 2110 pagini, mai ceva decât 1001 de nopți. Pentru mine cel puțin este o adevărată încântare să asist la o defilare multicoloră, luxuriantă, plină de pitoresc a posibilităților de exprimare oferite de limba române. Iată un singur exemplu – un fragment din articolul consacrat verbului a certa: a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a judeca, a moraliza, a mustra, a rușina, a beșteli, a muștrului, a ocărî, a sudui, a probozi, a sfădi, a surchidi, a tolocăni, a socri, a șmotri, a ofârli, a oropsi, a probăzui, a stropoli, a ofârli, a așculi, a carvosi, a docăni, a hui, a tătărî, a târfăi, a obidi, a prociti, a bălăcări, a buzdugăni, a freca, a perdefui, a săpuni, a scutura, a cățănăi, a dărăci, a tigheli, a spumui etc.

Eminentul editor Nicolae Guțanu, inițiatorul acestei realizări, ca și extraordinarele sale colaboratoare Doina Cobeț și Laura Manea, care la rândul lor și-au asociat alți colaboratori bine aleși, merită aplauze la scenă deschisă.

Alex. Ștefănescu

În ziua de 18 septembrie 2013, in emisiunea „Omul cu cartea”, de la postul de televiziune Pro TV, domnul Dan C. Mihăilescu a prezentat Dictionarul General de Sinonime al Limbii Române, apărut la Editura GUNIVAS din Chișinău. Pentru a respecta adevărul, trebuie făcute corecturile care se impun la cele spuse în această emisiune. În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului Dan C. Mihăilescu pentru că a hotărît să facă cunoscut publicului acest dicţionar, la care am lucrat, mai mult de șase ani, împreună cu doamna Laura Manea, ambele cercetători științifici principali, coautoare la Dicționarul limbii române al Academiei Române (DLR), Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române (DEXI), Dicționarul enciclopedic ilustrat (DEI), Dicționarul enciclopedic-Junior ,care, pentru activitatea noastră în domeniul lexicografiei în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, am primit Premiul ,,Timotei Cipariu” al Academiei Romaâne, așa cum se scrie și pe coperta a patra a cărții. Am făcut aceste precizări pentru că în prezentarea pe care domnul Mihăescu a făcut-o autoarelor au apărut unele inexactități și omisiuni.

Am apreciat remărcile corecte și laudative din prima parte a prezentării, cunoscutul literat evidențiind munca „de Sisif” la o astfel de lucrare, la care și-au dat concursul și doamna Gabriela Dima (lector univ. la Universitatea „Al. I. Cuza” – Iași – căreia îi aduc, în mod deosebit, mulțumirile mele pentru contribuția sa la finalizarea acestei lucrări), doamna Eugenia Dima (cercetător știintific principal – Universitatea „Al. I. Cuza” – Iași) și colectivul de la Editura GUNIVAS din Chișinău, condus de domnul N. Guțanu, cărora le mulțumesc și pe această cale.

După ce am urmărit prezentarea de la acest post de televiziune, foarte ascultat de telespectatori, am obligația să răspund reproșurilor domnului Dan C. Mihăilescu , considerate „surprize”, „hibe” sau „amuzamente” făcute de „două doamne basarabene”, ce dau ca literare în limba română cuvinte regionale, populare, arhaice etc. care, după părerea domniei sale, sunt „actuale” în româna vorbită în Basarabia. Dacă s-ar fi urmărit cu atenție prefața, schema cuvintelor luate în discuție, citatele, dar mai ales parantezele pe care le-am dat atît cuvintelor-titlu, cît și sinonimului sau sinonimelor dintr-o serie și exemplele pentru lămurirea sensului nu ar mai fi putut fi invocate ca greșeli, hibe sau amuzamente. Voi da cîteva exemple:

astupuş este la 1 sinionim popular pentru dop, iar la 2 este sinonim regional pentru buraj, burare;

destupuş este sinonim argotic pentru tirbuşon . Deci aceste două cuvinte, cu aceste sensuri, nu sunt literare sau „actuale” în „româna din Basarabia”, cum crede domnul Dan C. Mihăilescu , ci populare sau argotice (si la noi si la basarabeni, intrucât romana literara este unica in Romania si in Basarabia);

dezinfecție si dezinsecție sunt lucrate corect . V. și DEX, DEXI.

Pentru „hibe” s-au invocat cuvintele:

coșmandră, coșmelie, rujdulă. Acestea sunt cuvinte regionale și neavînd sinonim literar = cuvant unic le-am definit unele prin altele, precizînd la fiecare că sunt regionale (atît la cuvantul-titlu, cît și la sinonimul lui), iar din citatul dat la unul dintre ele se înțelege clar care este sensul lor.

coșnită este cuvant popular, care nu are sinonim literar = cuvant unic. Schema unui cuvint neliterar, cum am spus in prefata, se face exact ca la un cuvant literar. La sensul 1, despre care se vorbește în prezentare, s-a dat paranteza de domeniu, sinonimele regionale si citatul din care reiese sensul.

Fiind un dicționar general de sinonime, am inclus cuvinte din toate compartimentele limbii, deci cu indicații de circulație diferite. Unele dintre ele nu au sinonim literar = cuvant unic; din acest motiv se gasesc, spre exemplu, cuvinte – titlu populare la care s-au dat sinonime regionale si citat, cuvinte regionale la care s-au dat tot sinonime regionale si citat formulat in asa fel incat sa se inteleaga care este sensul. Am considerat ca astfel de cuvinte sunt necesare mai ales pentru specialistii care studiaza limba populara, graiurile sau istoria limbii romane.

erect nu înseamnă „tulpină de brad”, cum se amuză dl. Mihăilescu, ci drept, vertical; deci cuvantul nu este substantiv, ci adjectiv erect,-a, dl. Mihăilescu luînd, eronat, drept sinonim primele doua cuvinte din exemplul dat: Tulpina bradului este erectă.

erecţie are paranteza de domeniu (fiziol.) și i se dă ca sinonim argotic cuvîntul armatură. La cuvîntul armatură există sensul I 6 cu paranteza (fiziol.; arg.) și cu trimitere la erecție. Deci s-a lucrat corect.

picromigdală este forma corecta, nu pricomigdală, care este varianta literară pe care o știe domnul Mihaescu din copilărie și sunt sigură că și alții. Picromigdală este forma etimologică și este dată drept cuvant-titlu și în Dicționarul Academiei, DEX şi DEXI. S-a dat forma pricomigdală pentru sensul argotic drept cuvânt-titlu separat întrucît distanta tipografica dintre cuvantul-titlu si varianta sa, aici intre pi- și pri- este destul de mare (aceasta este regula în unele dicționare, chiar și în dicționarul doamnei și domnului Seche, și uneori folosind-o și noi) și această formă este cunoscută ca termen argotic, mai ales, probabil, în Muntenia. Pentru a nu se mai crea confuzii, la ediția a doua a dicționarului aceste cuvinte vor fi unite, dîndu-se sub cuvîntul-titlu picromigdală, ca sens 2: (anat. ; arg.; în forma pricomigdala) v… , rămînînd cuvant-titlu și pricomigdală (anat.; arg.) = picromigdală.

Încă o dataâă îi mulțumesc domnului Dan C. Mihăilescu pentru aprecierile și observațiile făcute.

Doina Cobeț

12 octombrie 2013
Iași